www.intorsura.ro Ghidul tau turistic
intorsura.ro - Intorsura Buzaului www.intorsura.ro
Ghidul tau turistic
 
Home
Despre Intorsura
Evenimente
Timpul liber
Turism ecumenic
Arta si artisti
Reportaje
Firme
Galerie foto
Galerie video

Contact
Parteneri




Reportaje intorsura.ro



 
Sita Buzaului
 
Sita Buzaului
 
Sita Buzaului este centrul comunei suburbane cu acelasi nume al orasului Intorsura Buzaului si este situat in valea raului Buzau, la o altitudine de 695 m, pe DN 10. Vestigii arheologice. Pe teritoriul satului se afla o statiune paleolitica in aer liber, iar in urma sapaturilor executate intre anii 1956-1961 s-a descoperit o alta asezare paleolitica avand doua nivele: unul este din perioada neoliticului timpuriu, cu ceramica asemanatoare celei de la Ceahlau-Dartu, probabil Starcevo-Cris. Pe teritoriul fostului sat Cremenea, azi inglobat in Sita Buzaului, s-a gasit ceramica zisa Pre-Starcevo- Cris. Tot la Cremenea, in locul numit "Poienita", cu ocazia executarii unui sondaj au fost identificate urmele unei locuiri paleolitice. S-au gasit si mici fragmente ceramice, apartinand probabil culturii Starcevo-Cris. In 1888, Savu Radu din Crasna a gasit tezaurul format din 15 bare de aur, ce proveneau din monetaria romana de la Sirimium (Mirovita).



Prima atestare documentara: 1533, Boza (impreuna cu celelalte localitati din Buzaul Ardelean). Denumiri istorice romanesti: 1691, Bozza; 1729, Szita [Sita]; 1797, Cremenye olahul (romaneste Cremene); 1854, Szita Bodza.



Denumirea Buzau este de orgine traca, spun lingvistii, de la buz-capra/oaie. De la traci/daci au preluat denumirea si slavii (Bazav) si romanii (Buzau), ultimii fiind urmasii dacilor liberi din zona. Pasul Buzaului, trecatoare folosita mai multe secole de navalitori nu a permis populatiei sa se aseze stabil si sigur in vatra. Astfel, foarte probabil, populatia romaneasca, desi a stapanit si folosit valea propriu-zisa a Buzaului, a locuit mai mult pe dealurile si vaile din imprejurimi, formand mici catune: Valea lui Craciun, Dealul lui Craciun, Dealul lui Spiridon, Dealul Cremenii etc. Trecatoarea Buzaului a costituit o cale de legatura cu romanii de peste Carpati. In 1476, Vlad Tepes, domnul Tarii Romanesti, adreseaza "judetului si pargarilor si tuturor prietenilor" sai din Brasov si Tara Birsei o scrisoare prin care arata ca a deschis drumurile spre Muntenia "si pe la Rucar, si pe la Teleajen, si pe Buzau", indemnandu-i sa umble "slobozi pe unde va place" - zice el. Petru Rares, domnul Moldovei, patrunde in 1542 prin pasul Buzaului in Tara Barsei pentru a cuceri cetatile sale din Ardeal. Locuitorii zonei ofera domnului moldovean suma de 1 500 de florini "ca sa nu faca paguba".

In octombrie 1599, Mihai Viteazul trece prin pasul Buzaului, pastrandu-se vie in amintirea locuitorilor locul de popas al armatei sale, denumit "Dealul Taberei". Sporirea functiilor comerciale si militare ale drumului de pe valea Buzaului si perioada istorica de dupa pacea de la Karlowitz, din 1699, au influentat pozitiv dezvoltarea asezarilor umane din depresiunea Buzaului Ardelean, inclusiv a satului Sita Buzaului.



Pentru Marea Adunare de la 1 Decembrie 1918, din Sita Buzaului au subscris 149 persoane. S-a ales notar George I. Russu si presedinte: invatatorul Nicolae Russu. Deoarece din comuna Sita Buzau nu a fost prezent nici un membru de incredere la sedinta tinuta la Intorsura Buzaului, s-a hotarat ca la adunarea generala de la Alba Iulia sa mearga si invatatorul Nicolae Russu, pe langa cel ales la Intorsura. S-a completat Consiliul National comunal, pana la 22 de membri, cu Al. Cristea, Dionise Vancea, Alexe Tohanean, Erodion Floroian, George Al. Tohanean, Nicolae N. Muntean. Din comisia pentru verificarea protocolului faceau parte: Dumitru Bobes, Dionise Vancea, Nicolae Popica, Ioan Pata, Nicolae Cristea. La propunerea consiliului s-a facut o lista benevola pentru cumpararea unui steag national si a emblemelor gardistilor. Printre familiile din Sita Buzaului care au subscris la actul Marii Uniri s-au numarat: Ardelean, Popica, Banciu, Stroe, Bularca, Olariu, Corbu, Toma, Luca, Todor, Cristea, Vancea, Rusu, Boricean, Muntean, Todoran, Gaitan, Bularca, Coltofan, Aldea, Zarnescu, Tohanean, Baila, Popa, Filofi, Hermenean, Ola, Dobra, Gociman, Bocarnea, Nitu, Paduraru etc. Documentul este publicat in volumul "1918 la romani".



Pana la Marea Unire, toate localitatile romanesti din depresiunea Intorsurii Buzaului au format o singura "comuna politica" - Buzaul Ardelean, sau Buzaul Maghiar. In 1922, la propunerea subprefectului Grigorie Paltineanu s-au infiintat comunele Vama Buzaului, Intorsura Buzaului si Sita Buzaului.



Noile unitati administrative au inceput sa functioneze cu data de 1 ianuarie 1924. In perioada interbelica, ele au apartinut de judetul Brasov. Dupa Marea Unire, localitatea a cunoscut o dezvoltare ascendenta, inclusiv in a doua jumatate a sec. al XX-lea, cand s-a aflat in zona necooperativizata.



Comuna are legaturi traditionale cu Brasovul si localitatile din Tara Barsei, cu cele din zonele Sfantu Gheorghe si Covasna, dar si cu asezarile vecine din judetul Buzau. Prima biserica ridicata in localitate a fost cea din anul 1834, asezata in actualul cimitir, demolata ulterior la constructia celei noi. In vechea biserica din lemn a slujit preotul Nicolae Comsa. In 1862 este inaltata biserica noua, din caramida, cu hramul "Adormirea Maicii Domnului", iar din barnele ramase s-a construit o casa cu 2 camere (tot in cimitir), pentru a servi ca scoala. O camera era sala de clasa in care invatau copiii, iar cealalta era sediul primariei. Noua biserica a fost construita in stil apusean; banii au fost donati de credinciosi, iar conducatorul lucrarii a fost pr. Nicolae Rusu, om cu multa evlavie, care a inzestrat biserica in care pastorea odoare de argint si cu odajdii. Ferestrele sunt in stil brancovenesc cu ogive in stil roman.



Despre puterea economica a comunitatii de romani din Sita Buzaului, de la sfarsitul secolului al XX-lea, ne relateaza urmatorul anunt din Gazeta Transilvaniei, publicat la 4 februarie 1899, sub titlul Cumparare de mosie, cu urmatorul cuprins: "Ni se comunica faptul ca dl. Ioan Dima, paroch gr. or. in Sita Buzau si Nicolae Rusu, mare proprietar tot acolo, au cumparat impreuna de la contele Mikes Benedek mosia Barcani (in Sacuime), dimpreuna cu asezamintele fabricii de sticla de acolo, cu pretul de 110.000 florini. Mosia consta din 4-5000 jugare de padure si pasune". Iconostasul a fost donat de biserica "Sfantul Nicolae" din Scheii Brasovului, iar icoanele de pe el sunt pictate in stil rusesc. Toate odajdiile de pret au fost pradate de armatele straine in timpul primului razboi mondial (a mai ramas doar un potir).



In inventarul cuprinzand "averea nemiscatoare a bisericii si a scolii gr. rasaritane din satul Szita Budseu, la 8 Mai 1868" erau inregistrate urmatoarele bunuri: biserica de piatra, fara turn ce avea imprejur "ingropatoarea" (cimitirul), casa parohiala cu doua incaperi, scoala cu doua "odai slabe", doua clopote, o toaca de fier, doua cruci (una de argint), 12 icoane mari si 12 mici, alte obiecte de cult. Documentul este semnat de preotul Nicolae Comsa, de epitropii Nicolae Stroia si Gheorghe Marcosanu si de juratii Nicolae Rusu si Ioan Ciupea. Printre donatori este mentionat Nicolae Breticanu, care "a dat 14 fl. pentru o cadelnita".In inventarul bisericii din 1872 este consemnata averea imobila si mobila a parohiei, dupa cum urmeaza: biserica zidita din piatra si caramida, acoperita cu tigla in anul 1862; scoala confesionala construita in 1867; casa parohiala cu trei incaperi, construita in 1851; cimitirul vechi, de langa biserica, din anul 1836; 48 de obiecte de cult (iconostas, 12 sfesnice, 12 icoane de lemn, un policadru de arama, noua candele, doua potire, doua clopote, unul din 1839 si unul din 1846). Printre donatori figureaza: Nicolae Comsia, Ana Tohaneanu, Nicolae Rusu, Dobra Servu, G. Sporea, Reveca R. Comsia, Vasile Giuglea. Biserica mai avea: 13 carti bisericesti, intre care: Molitvelnic, Targoviste, 1713; doua Evanghelii, Ramnic, 1746 si Sibiu, 1859; Cazanie veche, Ramnic, 1756; Penticostariu, Ramnic, 1785; Strasnic, Blaj, 1804; Octohiul Mare, Buda, 1811; Liturghier, Sibiu, 1835; doua tomuri Minee, Pesta, 1838; Apostol, Sibiu, 1851; Chiriacodromion, Sibiu, 1855.



Cartile au fost cumparate "de mai multi poporeni" sau de "buni crestini, precum: Nicolae Bularca, Radu Moroianu, Ioan Martinovici, preotul Avram Comsa" sau proveneau prin cumparare "din lada bisericii". Fundatia scolara infiintata in anul 1869 de Radu Comsa, cu un fond initial de 237 florini, s-a inmultit prin unele "contributiuni in bucate", ajungand la suma de 523 florini. Inventarul este semnat de preot capelan Ioan Dima si de Geoge Borzea, notarul comitetului, de epitropii George Marcosianu, Neculai Stroie, Ioan Aldea si de 20 de membri ai comitetului parohial: Neculai Rusu, Vasile si Chelemen Neculau, Dumitru Munteanu, George Boriceanu, Ioan Olariu, Neculau Sianta, George Trupea, Petre si Ioan Murea, Petru Stroe, Craciun Bularca, Ioan Purecel, George Neagoe, George Aldea, George Calcea, David Morariu, Csenofom Enea, George Crisbasianu si Neculai Carstea. In anii 1935-1937, biserica a fost demolata pana sub ferestre, restaurandu-se in stil combinat, pentru a fi cat mai apropiata de stilul bizantin, dupa planul facut de arhitectul Francisc Stelz, lucrarile fiind executate de fratii Herghetz. Credinciosii s-au straduit ca biserica lor sa fie "cea mai impunatoare si mai frumoasa din zona".



S-a impodobit apoi interiorul: stranile, mesele, sfesnicele si iconostasul cel nou au fost sculptate in lemn de tei de catre fratii Popa din Bucuresti, care au executat si tampla tot din lemn de tei poleit cu aur. Pictura in fresca a fost executata in stil bizantin de pictorii Dumitru, Gheorghe Braiescu si sotia acestuia din urma, Georgeta. Toate lucrarile au ajuns la suma de 1.000.000 lei (stransa din donatii si de la stat).








Partea a II-a



Printre cartile vechi ale bisericii, in 1972 erau: Molitvelnic, 1730; Penticostar, 1785; Antologhion, 1834-38; Ceaslov, 1835; Liturghier, 1835; Kiriacodromion, 1885; Psaltirea, 1861; Triodion, 1860; Molitvelnic, 1874; Mineiele, 1891-1894. Dintre obiectele vechi si pretioase se numara: strani, mese, iconar, tampla, icoane de la 1861, usile ingeresti de la 1774, donate de biserica "Sfantul Nicolae" din Brasov in 1861, cand s-a zidit actuala biserica.



In timpul primului razboi mondial, biserica a suferit multe avarii iar preotii slujitori au trecut printr-un adevarat calvar, dupa arestarea lor de catre autoritatile maghiare. La 23 octombrie 1915, preotul ortodox Ion Coman, tata a doi copii, a fost arestat, dus in lanturi la Cluj si aruncat in temnita, unde a stat singur in celula timp de doi ani. Saptamanal i se luau interogatorii cu pumni si cu lovituri de cizma, dupa cum marturiseste el mai tarziu. A fost declarat vinovat de tradare de patrie, in decembrie 1916, si osandit la spanzuratoare. Sub forta evenimentelor a fost eliberat la 13 octombrie 1918, dar mizeriile si tratamentul la care a fost supus in cei trei ani de temnita l-au doborat, la 6 noiembrie 1918, cand moare la varsta de numai 47 de ani.



Celalalt preot, din Sita Buzaului, arestat la 15/28 august 1916 a fost Ion Dima, in varsta de peste 70 de ani, care pe baza reclamatiei primarului si prim pretorului maghiari din comuna: "a fost dus intre baionete, din post in post, peste 100 km pe jos, scuipat si batjocorit, apoi expediat in Sopron unde a ramas pana la 10 mai 1918".



In timpul retragerii trupelor germane de pe frontul de rasarit, biserica a fost din nou devastata, incendiindu-se si oficiul parohial. Dupa reparatiile din perioada interbelica, sfintirea provizorie s-a savarsit de un sobor de preoti din zona, in anul 1935, iar sfintirea mare s-a facut in luna noiembrie 1945, de catre Nicolae Balan, Mitropolitul Ardealului, si de un sobor de 14 preoti.



In timpul pastoririi pr. Dumitru Comsa s-a construit o noua casa parohiala, efectuandu-se noi lucrari la cladirea bisericii. Interiorul aceasteia a fost repictat in tempera grasa de pictorii Vasile Oltean, cu sotia, si Suciu Petru. Pentru aceste lucrari, rugaciunea de binecuvantare a fost savarsita de catre P.S. Episcop Lucian Fagarasanul, in anul 1981. In sirul preotilor slujitori ai altarului in Sita Buzaului se inscriu: Nicolae Comsa, venit din Tarlungeni (1834-1876), cei doi fii ai sai, Alexe si Nicolae, au fost cantareti bisericesti; Ioan Dima (1876-1926), nascut la Purcareni, in 1844, si-a absolvit studiile la Brasov si Sibiu, fiind hirotonit la Sibiu de Andrei Saguna, functionand un timp profesor la scoala confesionala din Brasov si apoi preot la Sita Buzaului, unde a slujit vreme de peste 50 de ani; Olimpiu Rusu (a fost presedinte la toate organizatiile existente atunci, stimuland pe toti intelectualii spre propasirea a tot ce este romanesc si traditional); Dumitru Comsa (1974-1995); Florin Tohaneanu (1995 si pana in prezent).



Printre cantaretii bisericii din Sita Buzaului au fost si: Radu Comsa, Alexe si Nicolae Comsa, invatatorul Nicolae Rusu, Gheorghe Rusu (ulterior a devenit inspector scolar), Vasile Roman, absolvent al scolii de cantareti "Dimitrie Cuntan" din Sibiu, iar printre epitropii care s-au remarcat in slujirea bisericii se numara: Alexe Bobes, Nicolae Munteanu, Erodion Floroianu, Alexe Stroie, Gheorghe A. Tohaneanu.



Cu sprijinul P.S. Ioan si prin contributia credinciosilor din localitate, au fost efecutuate reparatii la fatada si acoperisul bisericii. Asa cum a procedat si in alte locuri, la terminarea lucrarilor de reparatii la biserica, Vladica Ioan a efectuat reparatii si la scoala aflata peste drum de biserica. Printre primele atestari ale existentei scolii ortodoxe din Sita Buzaului este si cea din 1856.

In 1858 la aceasta scoala invatau 50 de elevi in clasa I-a si a II-a. Primul invatator cunoscut a fost preotul Nicolae Comsa. In anul 1862, la demolarea bisericii vechi, din barnele ramase s-a construit o casa cu doua camere, una pentru a servi ca scoala. In perioada respectiva, deoarece "poporul este prea ingreuiat in anul acesta cu ispravirea Bisericii si a scoalei si cu platirea datoriilor, asa nu sa afla in stare de a face asemenea salariu (pentru invatator), roaga pe parohul lor sa suplineasca postul de invatatoriu si in acest an si sa-si ia de ajutor pe notarul Alexe Comsa". In anul 1868, functiona primul invatator cu diploma, Dumitru Pop. La acea data, invatator era Radu Cosma, care era calificat "capabil", iar scoala era frecventata de 53 de elevi organizati in trei clase. In anul 1877 invatator era Nicolae Rusu, alt invatator calificat primul cu calificare nascut in localitate, care a slujit scoala pana in anul 1927, cand a fost pensionat (fiind nascut in Sita Buzaului, dintr-o familie instarita, absolvent al Liceului "Andrei Saguna" din Brasov). In 1903, din totalul de 263 copii de varsta scolara, au frecventat cursurile scolii doar 81 (59 baieti si 22 fete). Toti elevii aveau manuale scolare. In 1907, functionau la scoala ca invatatori Gheorghe Neagovici si Ioan Rusu. In 1912, Scoala confesionaa se inchide, redeschizandu-se abia dupa Marea Unire. Dintre invatatorii si profesorii care au activat dupa 1918 si au indeplinit si functia de director au fost: Gheorghe Rusu, Constantin Ion, Grigore Popa, Gheorghe Tepelus, Iosiv Scroneica, Sandulache Stoica, Grigore Popa, Florea Dica, Ioan Brezoianu, Grigore Popa, Virgil Vasilescu, Ovidiu Poghirc, Mioara Russu, Silvestru Neagoe (1979-1999), Radu Iosif (1999- pana in prezent).



Vechea scoala a fost daramata in 1927, iar intre 1933-1935 s-a ridicat o cladire in forma de vila. Pentru construirea ei s-a primit din partea comunei 50 ha de padure, suprafata evaluata in licitatie la 400.000 lei; restul, pana la 1.000.000 lei, a fost primit de la stat. Pentru ajutorul copiilor cu situatie materiala precara sau al celor cu mame vaduve a fost infiintata in anii 1937-1938 o cantina scolara. In anii 1945/1946, numarul elevilor inscrisi era de 422: in clasele I-IV erau 198, din care frecventau 177, iar in clasele V-VIII erau 244 inscrisi, din care frecventau cursurile numai 98. La cursurile de alfabetizare erau inscrisi peste 200. In scoala functiona un atelier de practica (tamplarie), condus de profesorul Mircea Ittu, iar atelierul de croitorie era condus de invatatoarea Silvia Burlea. Scoala din centru a fost cladita in anii 1933-1936, dupa proiectul arhitectului Francisc Steltz, cel care a proiectat si biserica si primaria din Sita Buzaului.



In anul scolar 1999/2000, au fost inscrisi la scoala (cu predare in limba romana) 420 de copii, din care 109 in ciclul prescolar, 149 in cel primar, iar 162 in cel gimnazial. Cu ocazia implinirii a 140 de ani de la infiintarea scolii din Sita Buzaului, in 1996, din initiativa si prin straduinta profesorului Neagoe Silvestru, directorul de atunci al scolii, in cadrul unei festivitati la care au participat fiii satului, scoala a primit denumirea de Scoala generala "Nicolae Russu".



Prin grija primariei locale, a primarului Vasile Bularca, in centrul comunei a fost inaltat un monument inchinat eroilor neamului din localitate, monument dezvelit in toamna anului 1994, in cadrul unui ceremonial militar, si sfintit de P.S. Ioan Selejan. Caminul cultural a fost si un centru de valorificare a traditiilor locale, prin cunoscutul grup vocal si prin celelalte formatii artistice. Printre personalitatile comunei Sita Buzaului se numara: Emil Dima (n. 1885) care era in 1903-1906 student al Universitatii Tehnice Regale din Budapesta, sectia de Inginerie Generala.



Aurel Dima (n. 1890), fiul preotului Ioan Dima, era in 1914-1915 student al Univerisitatii din Budapesta, Facultatea de Medicina. In 1913 urma studiile cursului de farmacie al Universitatii din Cluj. Nicolae Russu, tatal preotului Olimpiu Rusu, nascut la 1 ianuarie 1860 in comuna Sita Buzaului (satul Zabratau), a fost numit invatator la 1 septembrie 1878 in Sita Buzaului, unde a pus bazele unui invatamant serios si temeinic. A urmat scoala primara la Zagon, Liceul "Andrei Saguna" din Brasov si Scoala normala din Sibiu A predat la scoala confesionala pana in 1912, cand aceasta a fost transformata in scoala de stat (cu limba de predare maghiara). A predat ca invatator pana la 1 septembrie 1927, cand s-a pensionat. Intre anii 1921-1927 a fost si director al scolii. }n 1918 a fost ales, ca delegat de circumscriptie al romanilor din Buzaul Ardelean pentru a lua parte la Adunarea de la Alba-Iulia, unde s-a hotarat Marea Unire.



Din 1912, invatator si director este Gheorghe I. Russu, nepotul lui Nicolae Russu. A urmat liceul Andrei Saguna din Brasov si seminarul pedagogic de la Sibiu, ajungand mai tarziu inspector scolar si judetean. Cu ajutorul lui s-au cladit scolile din Zabratau, Bobocea si Sita Buzaului (centru).



Din aceasta mare si destoinica asezare romaneasca din zona Buzaului ardelean s-au mai ridicat: Octavian Popa, azi directorul Editurii "Universul Familiei" din Bucuresti; Radu Rusu, asistent universitar la Universitatea de Medicina, Iasi; Ilinca Stroie, muziciana in Canada; Ioan Olimpiu Rusu, reporter la PRO TV Brasov; profesorii: Marinela-Natalia Bularca (fost director al Liceului din Intorsura Buzaului, autoare a unor lucrari stiintifice privind mediul natural si geografic al Depresiunii Buzaului, inclusiv al comunei Sita Buzaului), Silvestru Neagoe (autorul unei micromonografii a scolii din localitate), Teodora Murea, Iuliana Sporea; Ion Crisbasan, medic veterinar; precum si inginerii: Vasile Bularca, Elena Stroe, Catalin Stroe, Vasile Bularca (fostul primar), Pamfil Papara, medic; alti specialisti: Iulian Costantin Filofi (primar), Octavian Bularca, Vasile Stroe, Gheorghe Onea, Aurelia Floroian, Marcela Tohaneanu, Maria Stoica, Eugenia Mitrofan s.a.

 

Firme
JTI ADVERTISING
Intorsura Buzaului
0766 252 579


Parteneri

www.mxhost.ro

Vanzari auto Covasna

Dezmembrari Daewoo

Stiri Arad, Anunturi Arad

Primaria Intorsura Buzaului





Reclame



Site gazduit de mxhost.ro


Google rating
Powered by  MyPagerank.Net
Cazare pensiuni Cazare
Director Web Postere personalizate, fotografii, tablouri, canvas, fototapet
Copyright
JTI Advertising
© 2007-2012
Informatiile si datele de pe acest site sunt proprietate a www.intorsura.ro 
in colaborare cu alti parteneri si nu au dreptul de a fi preluate fara acordul nostru scris. Echipa intorsura.ro